Category Archives: Vasile Nicolescu

Pieter de Roovere conducând pescuitul de somon în împrejurimile Dordrechtului – Vasile Nicolescu

O descriere personală a tabloului
pictorului olandez Aelbert Cuyp
 
Se agită mărunţii pescari şi trag de năvoade
de parcă ar trage marea pe ţărm
sau cine ştie ce astru lichid; pânza unei corăbii
se scurge indiferentă în apă; acoperind dunga zării
ca o coajă subţire de lămâie, soarele decupează cu mişcări lente
silueta pescarului călare, cu pană roz la pălărie
privind nu se ştie unde,
privind nesăţios,
privind îngândurat – ce-o mai fi şi viaţa
asta care se repetă aidoma în fiecare asfinţit –
privind întrebător către un punct fix
privind aidoma câinelui tolănit
lângă cei doi somoni care-au murit unul peste altul
în formă de cruce, somoni cu ochii încercănaţi de frig
şi privind spre acelaşi punct fix…
*
din Salonul olandez (1979)
*
Citiţi traducerea în franceză :

http://wp.me/p1pjp4-hV

Mai spune – Vasile Nicolescu

Mai spune o vorbă, două, focului înainte de moarte,
ia urna trandafirului din vis şi umple-o cu rouă
şi plimb-o apoi în jurul mormântului pe care-l sapi
în arbori, în apă, în piatră, în stele.
 
Mai spune o vorbă, două, coloanei cerului de care se sprijină
ca-n podul unei case de ţară săgeţile strămoşilor tăi,
şi capul de lup prin gura căruia
vâjâie vântul şi noaptea,
cu hohote nedesluşite de râs sau de plâns.
 
Mai spune o vorbă, două, vetrei nestinse, cenuşii curate
în care visează oseminte de zei sau de păsări
să rodească întunecatele mări fără somn,
câmpia cu greieri şi marile spaţii din ochii lui Cronos.
 
Mai spune o vorbă, două, acestor sunete stranii,
bătând ca măzărichea în timpanele visului, acestor sunete
germinând pe limba pustiului şi-n lingura
copilului care adoarme cu capul pe masa plină de daruri.
 
Mai spune o vorbă, două,  focului înainte de moarte
se mistuie lucrurile până devin ele însele.
*
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 Citiţi traducerea în franceză :

http://wp.me/p1pjp4-hf