Category Archives: Cezar Ivănescu

Jeu d’Amour (Eu însumi…) – Cezar Ivănescu

! eu însumi cu-mpletitele frânghii
şi lanţuri bune viaţa mi-am legat,
precum odinioară în câmpii
în iarba verde caii pe-nserat,
 
în zori, când soarele se înălţa,
copitele la cai le dezlegam,
prin roua nopţii care strălucea
ca îngerii sfioşi îngenuncheam!
 
! frânghii de aur, lanţuri de argint
azi mi-au pătruns adânc în carnea grea,
cu aurite răni azi mă mai mint,
rană de aur tinereţea mea!
 
să mai fiu tânăr, liber ca un lup,
ce mână sfântă mă va dezlega,
să-mi scot din închisoarea-acestui trup
angelic sufletul care-mi murea?
*
citiţi traducerea în franceză :

http://wp.me/p1pjp4-fb

 

Amintirea Paradisului – Cezar Ivănescu

Când eram mai tânăr
şi la trup curat,
Într-o noapte, floarea mea,
eu te-am visat.
Înfloreai fără păcat,
într-un pom adevărat
Când eram mai tânăr
şi la trup curat.
 
Nu ştiam că eşti femeie, eu bărbat
Lângă tine cu sfială m-am culcat
Şi dormind eu am visat; tu, visând,
ai lăcrimat
Când eram mai tânăr
şi la trup curat
 
E pierdută noaptea aceea
de acum!
Carnea noastră, de-i mai ştii
al ei parfum
Poamele ce-n poame stau,
gustul cărnii tale-l au
Şi cad mâine toate, putrede,
pe drum.
 
Fă-l să fie, Doamne Sfinte,
numai om
Pe acel care ne-a ispitit sub pom
Şi când pomul flori va da,
fă să-i cadă carnea grea,
Cum cădea-vă, după cântec,
mâna mea…
*
cititi traducerea în franceză :

http://wp.me/p1pjp4-eO

*