Category Archives: Ana Pop Sârbu

Imnuri pentru Mama – Ana Pop Sârbu

Mama are 88 de ochi. De timpane.
Străbate pinii aurii. Poarta e încărunțită.
Se deschide apoi. Ca roiul de albine
Din jurul Lunii. E tânără. Îmbrăcată-n brocart.
Nu se desparte de Cer nicio clipă.
Ci îl înconjoară. Ca un fum.
Mama are mâinile strânse.
Ca iarba moale din uluci.
Un râu poartă-n piept. Căpăstrul cailor
Ce-o leagă pieptiș de lume.
Mama e dealul singur cu maci,
Ce-mi stă în cărare…
*

De Soare și de purpură are ochii, mama.
Când privește pe fereastră,
Îi ține pe jumătate închiși.
Tremurători ca razele dealurilor
Pe unde calcă. Tulpina din lemnul amar
Tresare. Iat-o, cum zumzăie prin amurg…
Cântece de viersuri moi
Foșnesc în jur.
Despre amărăciunea spânului
Pierdut în povești.
Despre câte suflete are basmul.
Câți nori se smeresc înainte-i.
Albăstrui, ca forfota ploii,
Ce nu mai vine.
Pe spate are acea învelitoare înluminată,
Pe măsura cuvintelor rotunjite din piept…
*

Mama are povestea ei. Stă pe buturugă.
Privește zidurile groase. Cu mâinile-n țărână
Dezleagă o taină. Cercetează răsăritul,
Meandrele poveștii. Vorbește încet despre moarte..
Flacăra gândului i se rostogolește prin aer.
O sufocă. O desfată. Ziua îi este străjer.
Noaptea n-are pereche.
Doar degetele i se împletesc cu vântul…

*
Citiţi traducerea în francezặ =

http://wp.me/p1pjp4-BS