Cântec – Traian Furnea

Prea dulcea mea iubită de-atâta primăvară
Ca un beţiv oraşul stă rezemat de gară
Şi mor de râs acarii că-n vreme ce te-aştept
Înfipt pân-la plăsele port un cuţit în piept
Prea dulcea mea iubită de-atâta lună nouă
Eu sparg fereastra poştei c-un bulgăre de rouă
Şi mor de râs poştaşii că-n timp ce-aştept scrisori
Din carnea mea-şi iau zborul spre nicăieri cocori
Prea dulcea mea iubită de-atâta iarbă verde
Pe sub pământuri grele probabil mă vei pierde
Şi mor de râs eu însumi că-n albă zi de Paşti
Culcându-te cu alţii chiar tu o să mă naşti.
*
Cititi traducerea în francezà :
 http://wp.me/p1pjp4-Ac
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s