Unor mori de vânt – Ion Pillat

O, străşini cu-aripi negre pe discul alb al lunii,
Care-şi aduc aminte, aşa bătrâne sunt,
De Don Quihote-n luptă cu morile de vânt
Zărite pe-nnoptate pe drumul Pampelunii !
 
Sub sita învechită îşi întocmesc lăstunii
În primăvară cuiburi de paie şi pământ,
Şi fiecare toamnă va săpa un mormânt
În stâncă, pe ţărână, sau prin nisipul dunii.
 
Deşi vă paşte moartea cumplită an de an,
Tot mai păstraţi trufie de nobil castilian;
Subţire, braţul vostru înalţă parcă-o spadă…
 
Şi cum staţi nemişcate — pricep: pândiţi grămadă
Să vie-n licărire de zale ce răsun’
Hidalgo de la Mancha şi visul lui nebun.
 
*
Citiţi traducerea în franceză :
http://wp.me/p1pjp4-xZ
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s