Poezii de Yigru Zeltil

 
 
Ar putea fi dulce
 
Îmi imaginez un spaţiu decorat ca un pian albastru-electric,
cu eleganţa pe care ar avea-o un pian încarnat,
probabil culorile se jucau de-a sunetele.
Dar ce este mai frumos când
alegi ce personaje să pui?
Eu, care tânjesc după înalta sterilitate,
îmbrăcat în emoţii umane
ca nişte haine ce nu-mi vin bine,
şi totuşi emoţiile alea s-au lipit de piele
(ca acea dată când m-am spălat pe mâini cu suc artificial)
şi totuşi
ceva ar putea fi dulce.
Chiar dacă toate lucrurile acestea inutile
îmi tot scad pofta de paşi.
Cineva poate că a intrat în suflet
mai bine decât mine.
Dar ar putea fi dulce
acest amar joc de teatru,
deşi lacrimile circulă cu viteza unei maşini de lux
când îţi aminteşti cum mergeai printr-o lagună
sub cerul pe care stelele, planetele
şi soarele-copil convieţuiau…
*
Brumă
 
Câte un pic
de exercițiu de singurătate
stocată în memorie.
sau
o zi
în care se împlinesc
lucrurile
și apoi
a doua zi
o luăm de la capăt
cu ipocrita noastră nefericire
de fapt e cel mai tare parc de distracții
viața asta pe care unii o măsoară în frunze de calendar alții în cadavre
tot aia
dar dacă pot fi în locul unde nu trebuia să fiu
pot să-mi văd viitorul
ca atunci când vorbesc până-n indonezia
și întreb alooo cum arată viitorul pe la voi
 
*
Jacuzzi
 
șșș, liniște.
să ne băgăm în jacuzzi.
să ne băgăm picioarele în societate.
tu și cu mizeria inițiatică.
apă praf! lapte praf!
să avem și noi un potop la mâna a doua.
că ne-am făcut prea responsabili.
marș, înapoi în scoică!
liniște, să așteptăm
până ce obosește timpul:
*
 
înapoi pe stadion
 
unde pot fi confundat cu un băiat de cartier
dar nu sunt un băiat de cartier
fiindcă demult
nu mai suntem ceea ce pare
și totul s-a complicat
da. s-a complicat.
dar puteam fi un prizonier.
un funcționar ori vagabond
mizer
plin de câinerție
care toată viața
ar fi putut să facă drumul de la A la B
fără să-și dea seama că e ceva în neregulă.
dar într-o noapte din 2007
m-am trezit cu un mușchi ciudat în spatele meu
care se zbătea.
și se făcea că am ieșit din casă
pentru a admira carnavalul aparențelor
dar în loc să mă plimb
m-am trezit fugind tot mai tare pe bulevardul tomis
și în loc să cad odată cu frunzele
am început să zbor cu mare viteză
până când
am reușit să zăresc lacul și marea.
*
 
(chill out)
 
la 21 dau mâncare la pisici
până acum câteva săptămâni
prindeam apusul de soare
dar acum trebuie să umblu cu lanterna
puturoșii nu vor să aprindă felinarele
astfel încât am avut ocazia să mă întâlnesc
cu un arici
care ieșea și el la aer
*
Citiţi traducerea în franceză :
http://wp.me/p1pjp4-xx
 
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s