Monthly Archives: Iunie 2012

Poezii – Alexandru Mușina

 
Întâmplare I

Vine unul la mine și-mi zice
Că „nu și nu, să-ți citesc o poezie”.
Eu tocmai îmi curățasem lichenii
Din emisferele pâlpâitoare și eram
Cam obosit, așa că nu l-am repezit îndeajuns.
El atunci desfășură un inel
Și-mi zise: „Iată, aceasta e laguna
În care pescarii noștri obțin recolte
Superioare ihtiologic.”
”Bine, bine, zic, dar unde e cocioaba de sticlă
Înconjurată cu pari plini de capete vorbitoare?”
„De fapt, vezi dumneata, zise el, laguna
Aceasta productivă a înlocuit
Pestilențialele smârcuri și baba esoterică,
Care oricum era o pată pe obrazul cinstit
Al universului înstelat.”
„Dacă n-are babă n-are nici un dumnezeu”
I-am zis și am trântit toate chepengurile
Posibile între mine și el. Pe urmă l-am înjurat:
„Fir-ai al dracului de trandafir leșinat!
Iar trebuie să trec la cârpă ca un matroz ordinar,
Tocmai acum când hărțile îmi arătau
Niște asimetrii de să te-apuce amețeala.
*
 
După-amiaza lui Hyperion

Prietenii care mă știu
Și cei care mă știu mai puțin
Intră pe fereastră și se așază comozi
În cele patru vânturi ale inimii mele.
Își aprind țigările lor puturoase,
Se întind încălțați în pat și joacă
Indiferenți și pasionați diverse
Jocuri de noroc și cărți;
Cotrobăie prin toate ungherele și beau
Sânge albastru și venin amărui,
Se trezesc cu apă de busuioc,
Apoi se cară, bombănind nemulțumiți:
„Unde dracu e nesimțitu ăsta,
De ce nu stă și el pe acasă?”
Eu cobor din tavan, de unde priveam
Sub chip de păianjen cu cruce, nevăzut și otrăvitor,
Mă apuc și deretic, pe urmă, timid,
Îmi torn și eu o ceașcă de busuioc,
Care se sparge cu sunet cristalin, și eu strig:
„Aceasta e arta, băieți!”
*
Citiţi traducerea în franceză :
 http://wp.me/p1pjp4-xe
Anunțuri

Dintre Cânticele ţigăneşti ale lui Miron Radu Paraschivescu

 
 
Floare-naltă, floare neagră
Nu ţi-am spus fă, că-mi eşti dragă?
C-o să fur din cer cinci stele
Să-ţi fac salbă şi mărgele
Si mă lăudam că eu
Il caftesc pă Dumnezeu
De s-o pune-n drumul meu ?
Nu-mi spuneai tu, ştiu, ca azi,
Când săream peste-un pârleaz
Că de drag ce îţi sunt eu
O să mori de gâtul meu ?
Si-a venit un …barbugiu,
Of, un fante de gagiu
Din obor sau mai de sus
Te-a chemat şi tu… te-ai dus !
Si-ncă n-ar fi fost nimic
Dacă nu mi-ai fi manglit
Punga mea cu bani fişic
Stăteam noaptea amândoi
Bibilică, bibiloi…
Ningea luna peste noi
Boarfo, nu ţi-a fost şucar
Să bagi mâna-n buzunar
Cum putut-ai să te-nduri
Să mă-nşeli şi să mă furi,
C-am spoit un an tingiri
Pe la feţele subţiri
Si-am trăit prin mahala
Doar cu praz şi ciulama
Ca să-ţi cumpăr ţâe, ţâe
Rochie de cununie
Să-îi fac degetu-nflorat
C-o piatră de matostat
Si tu, uite cum te ţâi
De cuvântul ăl dintâi,
Bine dragă, îţi mersi !
Să mă-nşele o…lălâie !
Da’ şi eu fusei tămâie,
Că puteam şi eu încai
Să fiu craiul ăl mai crai
Si să huzuresc ca-n rai !
Da’ acu am rămas bleg,
Amărât şi plin de jeg
Ca nărozii ăi mai mari
Nici gagică, nici…biştari !
*
Citiţi traducerea în franceză :
 http://wp.me/p1pjp4-x8
 

Poezii (2) – Emil Brumaru

 
 
Să nu uit că sunt poet
 
Poetului îi şade bine
Să fie trândav, bleu şi pur.
Mânânce miere de albine,
Beie din sticle borş de-azur.
 
Îmbuibă-se printre chiftele,
Cu târtiţe de pui moi.
Poetul trebuie să-şi spele
Zilnic picioarele-n ulei.
 
Şi mâinile în lapte dulce,
Şi faţa-n bulion de crin.
Dânsul de-a pururi să-şi culce
Pe stufuri trupul longilin.
 
Să nu citească, să nu scrie,
Ci numai doar poet să fie,
Cu papanaşi la pălărie
Şi c-o iubită fistichie
Ce are sâni cât garderoba
Şi coapsele cât Europa!
 
*
Descrierea amănuntita a pozitiei culinare
 
Iubito, astăzi facem prăjituri
Cu patru straturi. Primul este patul
Al doilea cearceaful, preacuratul.
Al treilea chiar tu, plină de nuri.
Şi-al patrulea eu însumi, vinovatul
Că astăzi facem iarăşi prăjituri!
 
*
Ultima elegie
 
A fost un timp când vă spuneam şi vouă
Umila mea părere despre rouăŞi chiar purtam, topită-n fragi, pe scuturi
Umila mea părere despre fluturi,Iar uneori v-a speriat puţin
Umila mea părere despre crini

Şi parcă şi acum pluteşte-n burg
Umila mea părere despre-amurg…

 
*
Citiţi traducerea în franceză :
http://wp.me/p1pjp4-x2

Poezii (1) – Emil Brumaru

 
 
Cântec naiv
 
M-ai înşelat c-o portocală!
Şi tu şi ea, în pielea goală,
Eraţi în camera impură
Când v-am surprins gură în gură,
Deasupra dânsa şi alături
Veşmintele-i, coji printre pături,
Mai transpirau dorinţi din pori
’Naintea marei dezmierdări
Cu tot dichisul şi alaiul.
Apoi m-ai înşelat cu ceaiul!
 
*
Suprema servitoare
Incomparabilei Profira
 
O, servitoare, dulce servitoare
Din îngerasca mea copilărie,
Îţi miroseam cu lăcomie fusta
Plină de purici din bucătărie.
 
Şi-ţi căutam chiloţii sub saltele
Ca să le sorb cerescul lor parfum,
Cu nara dilatată, cu ochi umezi,
Cu inima făcând trans-bara-bum!
 
Sutienul tău mototolit şi acru,
Ham pentru ţâţa ta de arpacaş,
Îl sărutam, mi-l potriveam cu cârpe
În magazii obscure de la Iaşi.
 
O, servitoare, dulce servitoare,
Când adormeai în terfe şi sudori,
M-apropiam de tine cu sfială
Să-ţi văd coapsele moi cu floci şi pori.
 
Aveai mamela bleagă cât ceaunul
Şi la mijloc cu sfârcul urduros.
Ţi le-am zărit pe geam într-o amiază
Când sa le speli într-un lighean le-ai scos.
 
Oh, părul gras, cu rădăcina tare,
Dat la culcare cu petrol lampant,
Înfierbânta în el orice agrafă.
Iar curul tău gigantic şi vibrant,
 
Cu bucile cum pernele şi roşii,
Purtat în rochii leoarcă de lături,
Ţi-l arătai, pe putini aplecată,
Punând cu-nţelepciune murături!!!
 
*
Citiţi traducerea în franceză :
http://wp.me/p1pjp4-wX

Poezii – Adi Cusin

 
 
IEŞIREA
 
Am sădit un pom
Am răspândit în lume prunci
Mi-am coborât părinţii-n
mormânt
Am respectat nouă din cele
Zece Porunci.
 
Am o casă, un gard
şi-o lumină târzie.
Nu mai e nimic
de făcut.
Nu mă pune-n situaţia
de-a scrie.
*
 
SOMN LINGA MOARA
 
Dormeam brutal,
cu nerecunoştinţă,
Trântit cu spatele pe saci de grâu.
De-ar fi-ncolţit, ar fi ieşit prin mine
Sărbătorindu-mă până la brâu.
 
Ca un dulău, dintr-un ungher într-altul,
Sângele meu se fugărea prin trup.
O legătură aspră cu pământul
Făcea de rădăcini să nu mă rup.
 
Iarba-mprejur se învârtea mirată
Adulmecându-mă fără să ştiu.
Mă înrudeam cu somnul din seminţe
Şi mă năşteam prin somn
şi eram viu !
 
Vuietul morii se curmă deodată.
Şi-aşa cum gheţuri mari se îmbulzesc,
La stăvilar se ridicase timpul
Pe care trebuia să mi-l trăiesc.
*
GAND
 
De-ar rămâne din mine o carte subţire,
Pulbere gri în coperţi de răcoare,
Nările câinelui tău s-o respire,
Umbra din sufletul tău s-o măsoare.
 
Tu să te miri de-aşa simple cuvinte
Ce ţi se urcă pe mâini în tăcere,
Sfânt să le-atingi de obrazul fierbinte
Până ce noaptea-napoi ţi le cere.
 
Eu m-am culcat într-o pagină albă.
Trist, întunericul se urcă în ceşti.
Îndată n-o să se mai vadă nimica…
Tu la ce te gândeşti?
*
Citiţi traducerea în franceză :
 http://wp.me/p1pjp4-wS

Sonet CCII – Vasile Voiculescu


 
Iubirea mea se-ntinde în timp, a ta în spaţiu;
Tu patima-ţi împrăştii pe-un câmp fără hotare :
Amici, cai, paji, canalii, femei, câini, prinţi… n-ai saţiu!
În dragostea mea, veacul abia-i o sărutare.
 
Te-mbrăţişez, şi-o oră nu-mi descleştează braţul;
C-un vers ţi-aşez icoana în piscuri de milenii;
Vânez eternitatea să ţi-o-mpletesc în laţul
Cununii pentru fruntea – răspântie de genii…
 
N-ajunge o viaţă? A mea prin tine creşte;
Mi-e o viaţă clipa în care mă priveşti,
Belşug de nemurire surâsu-ţi dăruieşte,
 
Iubirea-mi leonină numai cu ea hrăneşti:
Durere, soartă, moarte sunt partea celorlalţi,
Deasupra lor, prin mine, transcenzi şi te înalţi.
 
*
Citiţi traducerea în franceză :
 http://wp.me/p1pjp4-wN

Despre poeti si poezii – Ioanid Romanescu

 
Școala de poezie
… și doar învăț Dom’ Profesor
și doar Vă iubesc Doamnă Profesoară
dar poezia nu vrea să asculte
vin cuvintele-haită lăbărțează ideea
oricât șterg nu-mi ajunge hârtia
lecția de astăzi am scris-o pe zid
și nici n-am terminat-o
lucrează-n mintea mea diversiunea
cred că Simonide încă amână
să spună ce-nseamnă divinitatea
pentru că fiind poet are-n el demonul
eu recunosc fereastra însă
de faptul că figurez pe lista
celor care au lipsit de la demonstrație
nu sunt vinovat întrebați-l
pe Homer șeful clasei cum
steagul echipei noastre olimpice
l-a mototolit Edgar Poe
pentru că alaltăieri noapte nu a avut
cu ce să se-nveselească
Îmi spuneți să vin cu părinți sau tutori
cum să-i aduc
Eminescu la spital Verlaine beat-clește
Petöfi-n revoluție surorile Brönte în vis
Lermontov după glonte Browning după nevastă
Gautier prin ruine Musset joacă șah
Pușkin duelează Shelley la scăldat
Byron la război von Kleist cu logodnica
Chénier spre ghilotină Vico la academie
Quevedo în dizgrație Shakespeare la pescuit
Góngora după-mprumuturi Malherbe la curte
Villon la pușcărie Petrarca la biserică
Dante în exil Brunetto Latini culege folclorscuzați am un lapsus dar mai încolo
arborele nostru genealogic
nici împăratul August nu-l știe prea bine
de vreme ce pe Ovidiu l-a trimis la stuf
iar pe Vergiliu îl protejează

eu atât am făcut am spart fereastra
să intre muza mea cu pântecul la gură
să-mi nască poemul
de ce s-o las pe drumuri nu-i Fecioara Maria
dar nici Maria regimentului

mă doare cotul de scris lecția
priviți zidul
mâine-poimâine poate să vină
oricare puțoi s-o copieze
cum a făcut Rimbaud de l-am văzut pe Baudelaire
trăgându-l de mânecă și făcându-i cu ochiul:
très bien, petit gamin! les affaires sont prospères!

 
*
Citiţi traducerea în franceză :
http://wp.me/p1pjp4-wH