Două poezii – Anghel Dumbrăveanu

 
Geneza 
Lumea a fost făcută de-un zeu egiptean
La roata olarului. A luat pământ şi apă din Nil
Şi le-a-nvârtit pe gândul lui pân’ la lumină.
Din lumină a imaginat femeia şi florile.
Dar femeia semăna cu ulciorul, şi când a ridicat-o să bea
Olarul a fost ameţit — şi palmele lui
Au mângâiat în neştire ulciorul răsturnat lângă el.
Atunci s-a născut cântecul.
 
*
 
Niciodată uitarea
Între noi sunt zăpezi şi nisipuri.
Mâine, poate pustiuri, oceane.
 
Niciodată uitarea.
 
Sub icoana ta îmi încep ziua.
Aripa mea creşte din umărul tău.
M-au închinat mării, aprig şi pur,
 
Să fiu şi să nu fiu învins.
 
Între noi sunt zăpezi şi nisipuri.
Mâine, poate cerul căzut.
Dar bucuria de-a traversa noaptea,
Să-ţi ies înainte pe celălalt ţărm,
 
Unde niciodată uitarea …
 
*
Citiţi traducerea în franceză :

http://wp.me/p1pjp4-ow

 
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s