Două poezii de Marina Nicolaev

toamna fără de îngeri
while you were out

dragostea este doar suferinţă articulară
în care nostalgia aderă târzie
uneori pare un alt portret în bustrofedon
decupat din context ca dintr-o toamnă efemeră

nu mai urcau muntele uitat
cerul se lăsa lung lespede neagră peste inimă

o certitudine nu putem avea niciodată
locaţia evei rămâne o traumă intercostală
în condiţii minime de subzistenţă
pentru mediul înconjurător ostil

insulă din noapte şi veghe El
difuz ca respiraţia îngerilor in-folio

alte ipostaze definesc deplina consonanţă
singurătatea condorilor leagănă cerul
între două silabe un singur priveghi

«ce n’est pas la peine de se tuer
puisqu’on se tue toujours trop tard.»

***

First you cry

iată nacela şi visul destrămate prin burgul orbilor de toate cuvintele
clopote amare vor respira peste ultimul însoţit
dincolo de facerea ta
dintre coastele şi pântecul norului albastru
– când te-au înnegurat în sacristia anotimpului –

vei deschide într-un târziu iertării inima
cartea de nisip dintre noi şi cer
până vor ţâşni din Styx pietrele înapoi
şi crinii ofiliţi şi foamea de tine
sub talpă se va ascuţi tăcerea

numele îţi va fi scris cu foşnetul celui crucificat
peste apele Infernului
” Nel mezzo del cammin di nostra vita
mi ritrovai per una selva oscura
ché la diritta via era smarrita. ”

rumorile toamnei te vor duce iar de mână
prin liturghia acestei nopţi
lângă regii neîncoronaţi ai singurătăţii
first you cry

*

Citiţi traducerile în franceză :

http://wp.me/s1pjp4-1144

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s