Jeu d’Amour (Eu însumi…) – Cezar Ivănescu

! eu însumi cu-mpletitele frânghii

şi lanţuri bune viaţa mi-am legat,

precum odinioară în câmpii

în iarba verde caii pe-nserat,

 

în zori, când soarele se înălţa,

copitele la cai le dezlegam,

prin roua nopţii care strălucea

ca îngerii sfioşi îngenuncheam!

 

! frânghii de aur, lanţuri de argint

azi mi-au pătruns adânc în carnea grea,

cu aurite răni azi mă mai mint,

rană de aur tinereţea mea!

 

să mai fiu tânăr, liber ca un lup,

ce mână sfântă mă va dezlega,

să-mi scot din închisoarea-acestui trup

angelic sufletul care-mi murea?

*

citiţi traducerea în franceză :

http://wp.me/p1pjp4-fb