Bînd într-un bistrou – Nichita Stănescu

Bînd într-un bistrou şi privind strada,
hemoragia de maşini în viteză,
tinerii sărutîndu-se, fustele acelea scurte,
dezvelind o colonadă de pulpe,
I-am zărit pe Rimbaud, spurcatul la gură,
certîndu-se aprig cu Verlaine,
dar l-am pierdut imediat din vedere.
 
Bînd într-un bistrou şi privind strada,
am asistat fără să vreau
la căderea unui înger din cer.
Era un înger motorizat, specializat în curăţirea
turlelor de catedrală, şi deşi avea o aripă luxată,
totuşi,
mi-a făcut un semn amical
cu cealaltă.
 
Bînd într-un bistrou şi privind strada,
m-am gîndit că ideile dilată realitatea,
şi că Gioconda văzută la Louvre
este aproape meschină
faţă de ideea ei
circulînd nestingherită prin lume.
 
Bînd într-un bistrou şi privind strada,
globurile verzi ale existenţelor,
semnele zodiacului alunecînd
pe lîngă ziduri în înserare,
am compus o melodie,
un fel de vietate locuind sunetele,
care însă m-a părăsit imediat,
sugerîndu-mi dispreţul ei profund
pentru cuvinte.
*
cititi traducerea în francezã :

http://wp.me/p1pjp4-cO

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s